Valeric din Bernage

Valeric din Bernage (Valéric; numit și Vaulry, Vaury, Valery) a fost pustnic galo-⁠roman, născut în 537 în Belgica a doua, într-⁠o familie nobilă, și adormit la 10 ianuarie 620. Este cinstit în Biserica din Apus.

După legenda din Legendarul manuscris al Périgord-⁠ului, a primit o educație creștină și a săvârșit minuni. În 565 a mers la Limoges ca să se închine la mormântul Sfântului Marțial, a cărui faimă ajunsese până la el. Clericii mănăstirii l-⁠au poftit întâi să rămână, dar au văzut că iubea singurătatea și i-⁠au dăruit un munte numit Bernage, lângă Guéret, pe locul unde azi un sat îi poartă numele, Saint-⁠Vaury.

A trăit mulți ani în singurătate, ieșind doar la biserica satului și uneori la mormântul Sfântului Marțial din Limoges. Locuitorii din jur îi cereau adesea rugăciunile, iar câțiva s-⁠au așezat lângă chilia lui ca să trăiască sub îndrumarea lui. La o vârstă înaintată a murit, pe 10 ianuarie, în jurul anului 620. Biserica din localitate este închinată Sfântului Iulian din Brioude și Sfântului Vaury.