Zosima de la Vorbozoma

Cuviosul Zosima de la Vorbozom a fost ucenic al Cuviosului Corneliu de la Komel și a adormit în jurul anului 1550. A întemeiat Mănăstirea Bunei Vestiri pe o insulă a lacului Vorbozom, aproape de Belozersk. Este cinstit de Biserica Rusă între cuvioși, cu pomenirea la 4 aprilie și la 7 noiembrie, după calendarul vechi (17 aprilie și 20 noiembrie după cel nou). La 26 decembrie 2025 Sfântul Sinod al Bisericii Ruse a încuviințat textul slujbei lui.

Fiind ucenic al Cuviosului Corneliu de la Komel, a căutat singurătatea și s-⁠a așezat pe o insulă a lacului Vorbozom, la douăzeci și două de verste la sud de Belozersk, unde s-⁠au adunat la el ucenici. Acolo a întemeiat Mănăstirea Bunei Vestiri. Despre nașterea, creșterea și tunderea lui nu s-⁠a găsit nimic scris, după cum spune un manuscris, „Pomenirea Cuviosului părintele nostru Zosima, făcătorul de minuni din Orbozom”.

Izvorul de bază despre el este un hrisov al cneazului Mihail Andreevici de Vereia-⁠Belozersk (1432 până în 1486), intrat în hrisovul țarului Ivan al IV-⁠lea Vasilievici din 12 februarie 1566. Acolo se spune că cneazul a poruncit să se delimiteze pădure în Vorbozom, lângă satul Pidbino, pentru pustia Preacuratei Bunei Vestiri, pentru starețul Izosima, cu hotarele de la satul lui Mihail până la mlaștina de arini și mlaștina Murocina. În 1501, egumen al mănăstirii era deja Iona.

S-⁠au păstrat o învățătură și o epistolă scrise de cuviosul Zosima către fiica sa duhovnicească, Anastasia. A adormit, după părerea cercetătorilor, în jurul anului 1550. A fost îngropat lângă biserica Bunei Vestiri a mănăstirii, pe partea de nord, în capela Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni. Sfintele lui moaște se află sub lespede.