Alexandru Serebrov

Sfântul Sfințit Mucenic Alexandru Serebrov (1868-1937) a fost protoiereu, surghiunit în Kazahstan, și a fost împușcat la 2 decembrie 1937. Se pomenește la 2 decembrie și la 7 februarie, odată cu soborul noilor mucenici. A fost trecut în rândul sfinților noilor mucenici și mărturisitori ruși ai veacului al XX-⁠lea de Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 2000.

Alexandru Alexandrovici Serebrov s-⁠a născut în 1868 în satul Kliucișci, din ținutul Buguruslan, gubernia Samara. A terminat seminarul duhovnicesc și din 1889 a slujit în treapta preoțească. A locuit la Ulianovsk. La 24 iunie 1937 părintele Alexandru a fost surghiunit pe cinci ani în Kazahstan, unde a lucrat ca muncitor la mina Maiski din raionul Beskargai, regiunea Pavlodar. La 25 noiembrie 1937 a fost arestat odată cu alți slujitori surghiuniți la mina Maiski (arhimandritul Grigorie Rebez, arhimandritul Veniamin Zîkov, protoiereul Ioan Malinovski, protoiereul Constantin Mihailovski, preoții Alexandru Mișutin, Ignatie Teslin, Simeon Krivoșeev, Ioan Piramidin, Ioan Florovski, Nicolae Amasiiski și Valentin Kornienko) și învinuit de agitație contrarevoluționară. La 1 decembrie același an toți cei arestați, în afară de preotul Nicolae Amasiiski, au fost osândiți, iar a doua zi împușcați.