Arsenie Troițki

Sfântul Sfințit Mucenic Arsenie Troițki a fost protoiereu al Bisericii Ortodoxe Ruse, născut la 28 octombrie 1880 în guvernământul Tver și împușcat în noiembrie 1937 pe poligonul de la Butovo (izvorul spune 17, cu semnul întrebării și 19 noiembrie). A fost canonizat prin hotărârea Sfântului Sinod din 22 februarie 2001, pentru cinstire în toată Biserica. Este pomenit la 6 (19) noiembrie, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ruși și în Soborul noilor mucenici de la Butovo.

S-⁠a născut în familia unui preot. În 1903 a absolvit seminarul din Tver. La 17 octombrie 1903 a fost hirotonit preot pentru biserica Sfântului Proroc Ilie din satul Selihovo, ținutul Korcev. În 1916 a primit camilafca, iar la 17 februarie 1917 a fost ridicat la rangul de protoiereu și numit ajutor de protopop al districtului I din ținutul Korcev. A luat parte activă la lucrarea societății de binefacere închinate Sfintei Mare Muceniță Varvara, a dus o activitate religioasă și de lumină și a organizat pelerinaje la lăcașuri sfinte ortodoxe.

La 26 ianuarie 1923 a organizat o adunare a clerului și mirenilor din ținutul Kirm, în scopul împotrivirii față de reînnoitori. Adunarea a primit în unanimitate o rezoluție care socotea cu totul nepermisă și vătămătoare pentru bunăstarea Bisericii Ortodoxe propaganda ideilor reformatoare ale „Bisericii vii”. Pentru scrierea textului rezoluției, Arsenie Troițki a fost arestat și la 16 mai 1923 osândit la 3 ani de închisoare. După eliberarea din 1926 s-⁠a întors la slujire în satul Selihovo. La 15 august 1930 a fost arestat sub învinuirea de activitate contrarevoluționară și agitație antisovietică. Nu s-⁠a recunoscut vinovat. Troica OGPU l-⁠a osândit la 3 ani de surghiun la Aktiubinsk (Kazahstan). După întoarcerea din surghiun a slujit în biserica Acoperământului Maicii Domnului din satul Vlasovo, raionul Șatura, regiunea Moscova.

A fost arestat la 28 octombrie 1937, odată cu tot clerul bisericii Acoperământului (3 preoți și 2 diaconi). La interogatoriul din 4 noiembrie, sub amenințări, a semnat procesele-⁠verbale întocmite de anchetator, în care mărturisea că ar fi condus un grup contrarevoluționar. A fost mutat la închisoarea Taganka din Moscova. La interogatoriul din 16 noiembrie a luat o poziție fermă și a refuzat să semneze mărturii mincinoase. Întrebat dacă se recunoaște vinovat ca șef al unui grup de clerici contrarevoluționari, a răspuns că nu se recunoaște vinovat în activitate contrarevoluționară; nu tăgăduiește că a fost paroh al bisericii, dar toți se adunau și discutau chestiuni de rânduieli religioase, iar el nu și-⁠a spus gândurile împotriva puterii sovietice; spunea că toate probele care i se arată sunt o clevetire. „Troica” UNKVD pentru regiunea Moscova l-⁠a osândit la moarte prin hotărârea din 17 noiembrie 1937. A fost împușcat și îngropat pe poligonul Butovo. A fost reabilitat la 24 august 1956. În orașul Konakovo din regiunea Tver se află o capelă a sfințitului mucenic Arsenie (Troițki).