Boris Zavarin

Sfântul Mucenic Boris Zavarin a fost citeț și a primit cununa muceniciei prin împușcare la 7 februarie 1938. S-⁠a născut la 23 aprilie 1910 în satul Kopîri, ținutul Rostov, gubernia Iaroslavl, în familia preotului Serghei Zavarin și a soției lui, Alexandra. După ce a terminat, deja în vremea sovietică, școala de șapte clase, a intrat în slujba bisericii ca citeț și a slujit la biserica Învierii din cimitirul Raslovo, raionul Griazoveț, regiunea Vologda. Este pomenit la 7 februarie, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 5 iunie, în Soborul sfinților din Rostov și Iaroslavl, și la 11 iulie, în Soborul sfinților din Vologda.

La 16 ianuarie 1938 puterea l-⁠a arestat pe Boris Serghieevici. În aceeași zi au fost cercetați martorii, un poștaș și un învățător, care au spus că Boris Zavarin ar fi făcut agitație că nu se poate îndura silnicia puterii fără Dumnezeu, că ar fi îndemnat pe colhoznici să nu se supună disciplinei muncii și să iasă din colhozuri. La 17 ianuarie a fost dus la închisoarea din Vologda, împreună cu trei preoți din satele vecine, și cercetat în aceeași zi. Preoții s-⁠au învinuit singuri. Boris a răspuns anchetatorului că nu a făcut activitate contrarevoluționară și nu se socotește vinovat. La întrebarea despre originea socială, a spus: fiu de preot. La 18 ianuarie ancheta s-⁠a încheiat, iar șeful secției NKVD din Griazoveț a recomandat să fie osândit la categoria întâi. La 21 ianuarie troica l-⁠a osândit la moarte. Citețul Boris Zavarin a fost împușcat la 7 februarie 1938 și îngropat într-⁠o groapă comună necunoscută.