Casian din Avnej

Cuviosul Mucenic Casian de la Avnej (Constantin Dimitrievici, în lume) a fost monah pe înălțimile Avnej, pe râul Suhona, și a primit moartea muceniceasă la 15 iunie 1392. Biserica Rusă îl cinstește între cuvioșii mucenici. Anul nașterii din fișă (1400) nu se poate potrivi cu moartea în 1392, deci nu l-⁠am folosit.

În a doua jumătate a veacului al XIV-⁠lea s-⁠au așezat în ținutul Avnej, pe râul Suhona, pe înălțimea Avnej, sihaștrii Ștefan, ucenic al Cuviosului Serghie de Radonej (Ștefan de la Mahriș), și Grigorie. Cam în anul 1370 au ridicat o biserică și chilii pentru monahi. Un bogat sătean, Constantin Dimitrievici, i-⁠a ajutat, iar apoi s-⁠a tuns și el monah, cu numele Casian, și a fost pus ecomon al noii mănăstiri atunci când marele cneaz Dimitrie Donskoi l-⁠a chemat pe Ștefan la Moscova.

La sfârșitul veacului al XIV-⁠lea mănăstirea a suferit mult din pricina năvălirilor tătarilor din Kazan și ale oamenilor din Viatka. Într-⁠una din aceste năvăliri, la 15 iunie 1392, au fost uciși amândoi nevoitorii rămași acolo, adică Casian și Grigorie, cum arată rezumatul nostru. După moartea lor muceniceasă, mănăstirea a ajuns în deplină părăsire. Părăsirea a ținut o sută treizeci și doi de ani, iar locul unde fusese mănăstirea s-⁠a acoperit cu pădure.

În 1524 un sătean din Avnej, curățind pădurea pentru pământ de lucru, a aflat moaștele nevoitorilor din Avnej. Deasupra lor s-⁠a ridicat o capelă. În 1560 egumenul Varlaam al Mănăstirii Sfintei Treimi a zidit, pe cheltuiala țarului, o mănăstire lângă mormântul sfinților (în 1764 a fost prefăcută în biserică de parohie). Cu binecuvântarea mitropolitului Macarie, moaștele au fost cercetate de episcopul Ioasaf al Vologdei, apoi au fost așezate sub lespede în noua mănăstire. S-⁠a rânduit pomenirea locală a făcătorilor de minuni din Avnej la 15 iunie. Pomenirea lor se face și în duminica a treia după Rusalii, în Soborul sfinților din Vologda, și la 6 iulie, în Soborul sfinților din Radonej.