Ghetulie și cei împreună cu el

Sfinții Mucenici Ghetulie și cei împreună cu el, adică Cerealis, Amanțiu și Primitiv, au pătimit în jurul anului 120, la Gabii și Tivoli, în apropiere de Roma. Se pomenesc la 10 iunie. După tradiție, Ghetulie era soțul Sfintei Simforosa, ofițer în armata romană, care a părăsit oastea când s-⁠a făcut creștin și s-⁠a retras pe moșiile sale de lângă Tivoli. Numele lui înseamnă „din neamul getulilor”, o populație a Africii de Nord.

Cerealis, sol imperial trimis să-⁠l aresteze, și Primitiv, alt ofițer trimis după el, s-⁠au convertit prin Ghetulie, iar Amanțiu era fratele lui. Potrivit Pătimirii, toți patru au fost legați de un stâlp și arși, dar focul nu le-⁠a făcut rău; au fost apoi bătuți cu ciomege și decapitați. Unii spun că Ghetulie a fost ucis pe Via Salaria și l-⁠au socotit tatăl celor șapte mucenici. Simforosa i-⁠a îngropat într-⁠o arenă de pe moșia ei. Moaștele lui au fost mutate în 867 de starețul Petru de Farfa în mănăstirea sa, însă se socotește că și Roma are moaște ale lui, în altarul principal al bisericii Sant'Angelo in Pescheria.