Maxim din Aveia

Sfântul Mucenic Maxim din Aveia a fost diacon și mucenic, unul dintre ocrotitorii orașului L'Aquila din Italia, ucis în jurul anului 250. Este pomenit la 10 iunie (și la 20 octombrie).

S-⁠a născut la Aveia (azi Fossa, lângă L'Aquila, în Abruzzo), într-⁠o familie de creștini cucernici, unde a primit creștere creștină, și a devenit diacon la Aveia. În vremea prigoanei împăratului Deciu a fost prins. Prefectul locului l-⁠a supus la chinuri, dar sfântul nu s-⁠a lepădat de credința în Hristos. Prefectul i-⁠a făgăduit în schimbul lepădării pe fiica lui, Cezaria, de soție, dar a primit un refuz. Atunci a fost aruncat de pe o stâncă numită Circolo e Torre del Tempio, de unde și-⁠a aflat moartea. Se socotește că aceasta s-⁠a petrecut între octombrie 249 și noiembrie 251. Izvorul sârbesc spune că a fost ucis cu pietre de gloata furioasă după ce s-⁠a împotrivit obiceiului păgân de a aduce jertfe, în care se jertfeau pe lângă animale și oameni.

Cinstirea moaștelor lui a dus la apariția unui scaun episcopal la Aveia. După distrugerea Aveiei de longobarzi, în veacul al VI-⁠lea, moaștele Sfântului Maxim au fost mutate la Forcona. La 10 iunie 956, împăratul german Otto I și papa Ioan al XII-⁠lea au venit acolo să se închine moaștelor sfântului. De atunci ziua de 10 iunie este ziua pomenirii lui. Prin 1256, din porunca lui Frederic al II-⁠lea, L'Aquila, distrusă cu puțin înainte, a fost reclădită, iar moaștele Sfântului Maxim au fost mutate acolo și așezate în catedrala sfințită în cinstea Sfinților Maxim și Gheorghe, unde a fost mutat și scaunul episcopal. Sfântul Maxim este cinstit ca ocrotitor al L'Aquilei și al arhieparhiei locului, împreună cu Sfântul Celestin al V-⁠lea și cu Bernardin din Siena, și ca ocrotitor al orașului Penne. După Conferința Episcopală Italiană (2006), el se numără între cei o sută de sfinți cei mai cinstiți ai Italiei.