Ia din Cornwall

Sfânta Muceniță Ia din Cornwall, numită și Hia, Eia sau Ives, a fost o fecioară irlandeză, evanghelizatoare și mucenică în Cornwall, în veacul al V-⁠lea sau al VI-⁠lea. Orașul St Ives îi poartă numele.

Se spune că a fost prințesă irlandeză și sora Sfântului Erc de Slane. Legenda povestește că a venit la țărm să plece spre Cornwall cu alți sfinți, dar ei plecaseră fără ea, socotind-⁠o prea tânără pentru o călătorie atât de primejdioasă. Întristată, s-⁠a rugat și a văzut o frunză mică plutind pe apă; a atins-⁠o cu o nuia și frunza a crescut. Încrezându-⁠se în Dumnezeu, s-⁠a urcat pe ea și a fost purtată peste Marea Irlandei, ajungând în Cornwall înaintea celorlalți, unde s-⁠a alăturat Sfinților Gwinear și Felec. Se spune că ar fi avut până la șapte sute șaptezeci și șapte de tovarăși. Se crede că a întemeiat un oratoriu într-⁠o poiană, pe locul bisericii parohiale de azi, care îi este închinată. A fost martirizată sub „regele Teudar” (Tewdwr din Penwith) pe râul Hayle, iar biserica Sfintei Ia a fost ridicată peste mormântul ei.

Orașul St Ives a crescut în jurul acelei biserici. O capelă ruinată, lângă Troon, a fost de asemenea închinată ei. Este o sfântă a Bisericii nedespărțite, pomenită la 3 februarie (pe stil nou).