Leonid Salkov

Sfântul Mucenic Leonid Salkov s-⁠a născut în 1886 în gubernia Tavrida. Numele lui întreg era Leonid Vasilievici Salkov. A primit studii tehnice superioare la Universitatea din Moscova. Din 1910 până în 1917 a slujit în armata țaristă. În 1917, refuzând serviciul militar, a început să umble pe la mănăstirile din Crimeea, Caucaz, ținutul Stavropol și Odesa. În martie 1919 bătrânul Alexei de la mănăstirea Teclauk l-⁠a binecuvântat pe Leonid Salkov pentru viața de pribegie.

În 1927 a fost arestat sub învinuirea de spionaj în folosul clerului contrarevoluționar și osândit la trei ani de lagăr. A fost trimis în lagărul de destinație specială de la Soloveți, de unde a fost eliberat în 1930. În 1935 a fost arestat la Vologda sub învinuirea de activitate contrarevoluționară și osândit la cinci ani de lagăr. Mucenicul a fost trimis în Karlagul NKVD din regiunea Karaganda. În 1937 a fost arestat iar în lagăr. Din materialele dosarului: „Ispășindu-⁠și pedeapsa în Karlag, Salkov L. V. săvârșea ritualuri religioase, răspândea printre deținuți rugăciuni scrise de el, spunea că puterea sovietică va cădea curând. Împreună cu Krasnopevțev a făcut pe 8 noiembrie 1937 un parastas pentru familia țarului împușcată”. Nu s-⁠a recunoscut vinovat, spunând că „nu este un ticălos și un trădător și nu-⁠și cumpără libertatea cu sângele altor oameni”. Mucenicul Leonid Salkov a fost împușcat în Karlag la sfârșitul lui 1937 sau începutul lui 1938.

Este pomenit la 2 decembrie, la 7 februarie, cu Soborul noilor mucenici și mărturisitori ruși, și la 23 august, cu Soborul noilor mucenici și mărturisitori din Soloveți, în stil nou.