Livier din Marsal

Livier din Marsal (numit și Livaire) s-⁠a născut la Metz la începutul veacului al V-⁠lea, dintr-⁠o familie nobilă, fiul lui Honstrand, stăpânul ținutului Metz, și al Guinardei din Gournay. Pe când avea șaptesprezece ani l-⁠a însoțit pe tatăl său în lupta împotriva barbarilor din Lombardia; într-⁠o bătălie a prins doi căpitani dușmani, dar i-⁠a eliberat din blândețe. A pornit apoi în pelerinaj la Ierusalim. Izvorul german adaugă că s-⁠ar fi însurat cu o fiică a regelui Armeniei, cu care ar fi avut doi copii.

Spre 450 s-⁠a întors la Metz și a luptat împotriva hunilor. În jurul anului 451 a căzut prizonier în bătălia pentru Metz, la 7 aprilie, și a fost dus la Marsal, în tabăra dușmanilor. Se spune că a cerut milă pentru prizonieri și libertate pentru orfani. Într-⁠o zi a amenințat un căpetenie barbar, până la a-⁠l lovi, dacă nu înapoia mamei plângând o fată; căpetenia a poruncit să i se taie capul. După mai multe luni de chinuri, a fost dus înlănțuit pe vârful muntelui Saint-⁠Jean, în fața Marsalului, și decapitat cu securea, împreună cu tovarășii Purgentie și Agentie, fiindcă n-⁠au voit să tăgăduiască pe Hristos.

Legenda spune că Livier și-⁠a ridicat capul de jos și a mers câțiva pași ținându-⁠l în mâini; toiagul înfipt în pământ ar fi devenit stejarul Sfântului Livier, iar acolo unde a pus capul ar fi țâșnit un izvor care nu a încetat să curgă. Impresionați, hunii și-⁠au părăsit tabăra. Cercetătorii socotesc povestea legendară, de tipul cefalofor, iar un cartular al secolului al X-⁠lea dă anul 329, ceea ce arată că vremea nu este sigură. Pomenit la 17 iulie, în calendarul apusean (stil nou). Cinstit local, ca sfânt al Bisericii nedespărțite.