Maron

Sfântul Maron (numit și Marone Severin) a fost, după tradiția Bisericii din Napoli, al treilea episcop al Napolelui, între Epitimit și Prob, și este cinstit ca sfânt de Biserica Catolică. Se spune că s-⁠a născut la Napoli, în secolul al II-⁠lea, și că a adormit tot acolo, la 15 iunie 180.

Vechile liste de episcopi, Gesta episcoporum Neapolitanorum și Catalogus episcoporum Neapolitanorum, spun că a păstorit Biserica din Napoli douăzeci și opt de ani, pe vremea papilor Higin și Pius I și a împăratului Antoninus Pius. Tradițional, păstorirea lui se așază între anii 152 și 180, dar cronologia este aproximativă și nu e confirmată de documente contemporane. Calendarul de marmură al Napolelui, unul dintre cele mai vechi documente liturgice ale orașului, indică pomenirea lui la 15 iunie. Gesta spun că moaștele lui au fost mutate, pe vremea episcopului Ioan al IV-⁠lea (prima jumătate a secolului al IX-⁠lea), în catedrala numită Stefania.

La începutul secolului al XVII-⁠lea i s-⁠a atribuit un al doilea nume, Severin. El vine din unele martirologii din Evul Mediu timpuriu, între care cel al lui Usuard, care au adus în lista episcopilor napolitani un episcop Severin, amestecând într-⁠o singură persoană pe episcopul Severin de Septempeda cu monahul Severin din Noricum, al cărui mormânt se afla lângă Napoli. De aici numele Maron Severin, care apare încă în inscripțiile din domul Napolelui.