Matia Reabțev

Sfântul Sfințit Mucenic Matia Reabțev, preot, cu numele întreg Matia Mihailovici Reabțev, s-⁠a născut în 1871 în gubernia Riazan. După ce a terminat în 1891 Seminarul Duhovnicesc din Riazan, a fost rânduit învățător și dirijor de cor la școala parohială cu două clase din satul Poliank, ținutul Pronsk. În 1893 a fost numit citeț la biserica din satul Tuma Nikolaevskaia, ținutul Kasimov, și învățător și catehet la școala bisericească de acolo, dar în 1894, din dorința lui, a rămas numai învățător.

La 22 mai 1895 a fost hirotonit preot pentru biserica din satul Gorlovo, ținutul Skopin, dar fiindcă acolo nu era loc liber, la 27 mai a fost numit la biserica din satul Makșeevo, ținutul Egoreevsk, și îndrumător și învățător al școlii locale. În 1903 și 1905 a fost ales deputat la congresele școlilor și ale eparhiei. În 1905 a purtat ascultarea de misionar împotriva schismei în protoieria întâi a Egoreevskului. La 2 septembrie 1905 a fost numit la catedrala din Kasimov. Din 1906 până în 1910 a fost conducător al școlii bisericești cu o singură clasă din Kasimov și învățătorul ei, iar din 1906 a fost și catehet și profesor de limba latină la gimnaziul de băieți al orașului. Când a început Primul Război Mondial și în lazaretul orașului au fost așezați ostași răniți, părintele Matia a început să slujească și acolo și să-⁠i îngrijească duhovnicește pe răniți.

În noiembrie 1918, după venirea la putere a fără-⁠de-⁠Dumnezeu, s-⁠a dat ordin de arestare a preotului. Ostașii veniți să-⁠l aresteze i-⁠au propus să se ascundă, iar ei să raporteze mai-⁠marilor că nu l-⁠au găsit acasă. Preotul nu a primit, ci a hotărât să meargă cu ei la moarte. L-⁠au împușcat lângă zidul cimitirului orașului. Ostașii au refuzat să tragă, și atunci însuși șeful detașamentului, comisarul bolșevic Kokorev, l-⁠a împușcat. După puțină vreme Kokorev s-⁠a îmbolnăvit de moarte și a ajuns la spital. Boala era atât de chinuitoare, încât urla de durere și, înțelegând probabil că i-⁠a fost trimisă pentru păcate grele, striga: „Părinte Matia, iartă-⁠mă”.

Este pomenit în ziua mobilă din jurul datei de 7 februarie, după stilul nou, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, la 23 iunie în Soborul sfinților din Riazan și în ziua mobilă din jurul datei de 5 septembrie în Soborul sfinților Moscovei.