Munnu din Taghmon

Munnu din Taghmon, numit în Irlanda și Fintán, a murit în anul 635. A fost întemeietorul și egumenul mănăstirii Teach-⁠Mhunn („Casa lui Munn”), azi Taghmon, în comitatul Wexford. Este cinstit ca sfânt în Biserica din Apus, iar în Scoția este socotit ocrotitorul clanului Campbell.

S-⁠a născut din neamul lui Niall; tatăl său era, după Felirea lui Oengus, un druid. Se crede că a învățat la Bangor, la Sfântul Comgall, dar mai sigur este că a studiat optsprezece ani la Cluain-⁠inis, în Lough Erne, la egumenul Sinell. În anul 579 a trecut în Scoția. În 597 a hotărât să meargă la mănăstirea Sfântului Columba din Iona, însă a aflat, tocmai înainte de plecare, că Columba adormise și că Baíthéne îi urmase. Baíthéne nu l-⁠a primit ca monah, spunând că Columba prevăzuse că Fintán va fi egumen și îndrumător de suflete și că trebuie să se întoarcă în Irlanda, să întemeieze o mănăstire în Leinster. În Scoția a viețuit la Loch Leven și a întemeiat o obște la Kilmun.

Întors în Irlanda, a primit în jurul anului 597 pământ de la un stăpân din Wexford, Dímma, și a ridicat mănăstirea Teach-⁠munnu, centru de învățătură, unde a condus o sută cincizeci și doi de monahi. Era iscusit în științe și ținea învățături publice. Sursele îl pomenesc și ca leproș.

Spre sfârșitul vieții s-⁠a împotrivit primirii calculului roman al Paștilor, împreună cu Laserian. Sinodul de la Magh Lene (631) nu a hotărât, și o solie a fost trimisă la Roma. Munnu a încetat să se opună și a primit rânduiala romană, ca restul sudului Irlandei. Ziua lui este 21 octombrie, după calendarul occidental (stil nou).