Paisie Moscot

Cuviosul Mucenic Paisie (Paisie Grigorievici Moskot, în lume), numit Slobodski, a fost ieromonah, născut la 8 decembrie 1869 în satul Peski Radkovskie, lângă orașul Izium, în regiunea Harkov, și împușcat la 15 decembrie 1937 la Harkov. Este sfânt cinstit local al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. La 22 iunie 1993 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a hotărât canonizarea lui locală în eparhia Harkov, în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai ținutului Sloboda. Slujba proslăvirii a avut loc la 3 și 4 iulie 1993, în vizita Întâistătătorului Bisericii Ucrainene, Preafericitul Mitropolit Vladimir al Kievului și al întregii Ucraine, în catedrala Buneivestiri din Harkov. În 2018 a fost proslăvit în Soborul sfinților din Izium. Calendarul nostru dă pomenirea la 19 mai.

În 1909 a devenit novice al Pustiei Sfintele Munți, de pe Doneț, a primit tunderea în monahism, iar în 1911 a fost hirotonit ieromonah. După închiderea mănăstirii, în 1922, s-⁠a nevoit într-⁠una din mănăstirile din ținutul Tver, din 1924 a slujit într-⁠un sat din Siberia, iar în 1936 s-⁠a întors în satul său, unde boteza copiii în casele oamenilor.

Despre lucrarea lui în ținutul natal, Paterikul Sfintelor Munți spune: se zice că părintele Paisie s-⁠a întors în părțile natale ca să ascundă odoarele bisericești rămase la el: Evanghelia, crucea de altar, potirul, discosul, veșmintele. O rudă a lui, Galina Pavlovna Moskot, mărturisește că odată a venit la ei acasă și i-⁠a dat tatălui ei, nepot al părintelui Paisie, unele lucruri bisericești, spre păstrare. Părintele Paisie avea doi frați, Petru și Ignatie. Petru a murit în Primul Război Mondial și a lăsat în sat o soție, Iuliana, rămasă văduvă cu șase copii mici. Cât a trăit, părintele Paisie le-⁠a ajutat cu ce a putut, deși el însuși era cel mai sărac om din sat. Nu avea nicio avere, nici măcar casă: locuia pe lângă biserică sau rătăcea pe la oameni buni. Era îmbrăcat foarte sărăcăcios, mereu în aceeași rasă neagră. Săvârșea Dumnezeiasca Liturghie foarte devreme, încă de noapte, ca oamenii să poată ajunge la lucru la colhoz. Iubea mult copiii și le dădea mereu daruri, iar ei îi răspundeau cu dragoste: când mergea pe uliță, îl însoțeau într-⁠o ceată zgomotoasă și veselă. Avea inima foarte sensibilă și plină de milă, venea cel dintâi în ajutorul celor săraci și lipsiți și le dădea toți banii pe care îi avea.

La 8 octombrie 1937 părintele Paisie a fost arestat. Învinuit de activitate de subminare împotriva puterii sovietice, a fost osândit la moarte la 27 noiembrie. Sentința a fost împlinită la 15 decembrie la Harkov.