Partenie din Roma

Sfântul mucenic Partenie din Roma, de neam armean, a pătimit în veacul al III-⁠lea, după tradiție în anul 250, în vremea împăratului Deciu, împreună cu fratele lui, Calocer. Se pomenește la 19 mai în Biserica Romano-⁠Catolică și, după izvorul sârb, la 29 octombrie (16 octombrie stil vechi) în Biserica Ortodoxă. Este cinstit atât de catolici, cât și de ortodocși; moaștele lui se află la mănăstirea greco-⁠catolică bazilitană din Jovkva, în Galiția, al cărei ocrotitor este.

Povestea

„Pătimirea lui Calocer, Partenie, Victoria, Anatolia și Audax” a fost scrisă se pare în Picenum, probabil înainte de sfârșitul secolului al VII-⁠lea. După ea, Partenie și fratele lui, Calocer, erau eunuci în slujba palatului soției împăratului Deciu. Au fost învinuiți de furt de bani și de crima capitală a creștinismului. Fără să ia în seamă învinuirile financiare, Partenie și fratele lui au apărat credința creștină. Tribunalul a socotit apărarea lor mărturisire a creștinismului și i-⁠a osândit la moarte. Partenie a fost aruncat într-⁠un rug, dar nu a ars; ca să împlinească osânda, străjerii au luat tăciuni aprinși din foc și l-⁠au bătut până la moarte. A fost îngropat în catacombele de sub biserica Sfântului Calist.

După izvorul ucrainean, venit din Armenia, își câștigase încă tânăr o mare cinste în rândul oamenilor de seamă, iar vestea a ajuns la Roma, unde, după o întâlnire cu împăratul Deciu, a fost numit primicerius al cancelariei împărătești, adică primul notar imperial; avea mare trecere între nobilii romani și era bun prieten cu prefectul Romei, Emilian, creștin în taină. Când mulți creștini au început să fugă din Roma, după decretul împăratului care poruncea să fie chinuiți toți creștinii, Partenie și fratele lui, sfințitul mucenic Calocer, au rămas de bunăvoie la posturile lor, așteptând moartea muceniciei. După chinuri de-⁠o zi întreagă, călăii n-⁠au izbutit să-⁠i facă să se lepede; atunci au fost osândiți să fie arși, dar, spre mirarea călăilor și a tuturor, flacăra n-⁠a vrut să se întindă asupra sfinților; după această minune au fost uciși cu mare furie prin lovituri tari de făclie aprinsă în cap.

Moaștele

În secolul al XVIII-⁠lea moaștele lui Partenie au fost mutate la Viena, unde au ajuns din Roma în 1782. Părintele Ieronim Streletski, bazilitan, le-⁠a aflat acolo în stare părăsită și a cerut papei să fie duse la Jovkva, ceea ce s-⁠a încuviințat. În 1784, cu îngăduința papei Pius al VI-⁠lea, au fost duse la Jovkva, în Galiția de răsărit (pe atunci în Imperiul austriac, azi în vestul Ucrainei), de unde sfântul este socotit ocrotitorul orașului. În anii 1990 biserica în care se află racla a fost întoarsă Bisericii Greco-⁠Catolice Ucrainene; azi este mănăstirea și biserica Preasfintei Inimi a lui Hristos a ordinului bazilitan, unde se păstrează moaștele, cu pecețile papei pe ele. Pomenirea sfântului se face în Galiția la 19 mai și în Duminica de după Înălțarea Sfintei Cruci, în amintirea mutării moaștelor.