Vlasie (Vucol) din Cezareea

Sfântul Mucenic Vlasie (Vucol) din Cezareea Capadociei a fost păstor și a pătimit pentru Hristos în veacul al III-⁠lea.

Numele Vucol înseamnă în greacă „păstor de boi”. Când a început prigoana, Vlasie s-⁠a dat de bunăvoie în mâna chinuitorilor. Au început să-⁠l bată cu vine de bou, dar Domnul i-⁠a vindecat rănile. Apoi a fost aruncat într-⁠un cazan cu apă clocotită, dar a rămas nevătămat. Ostașii păgâni care au văzut minunea au crezut în Iisus Hristos. Dregătorul, ca să arate că mucenicul n-⁠a primit nicio vătămare fiindcă apa se răcise, s-⁠a aruncat în cazan și a murit.

După ce a adus pe mulți la credința în Hristos, Sfântul Vlasie și-⁠a dat în pace sufletul lui Dumnezeu. Toiagul lui de păstor a fost înfipt în pământ și a crescut un copac uriaș, ale cărui ramuri au acoperit altarul bisericii ridicate peste moaștele sale.

Sfântul este pomenit la 16 februarie, în stil nou.