Sari la conținut

Sfântul Ierarh

Arsenie al Serbiei

Arhiepiscopul Serbiei

Al doilea arhiepiscop al Serbiei, între 1233 și 1263, ucenic al Sfântului Sava al Serbiei.

Prăznuire
28 octombriestil vechi 10 noiembrie
Adormit
1266secolul XIII
Locul
Crnča
Ceata
Ierarhi

Viața

Sfântul Arsenie a fost al doilea arhiepiscop al Serbiei, între 1233 și 1263, ucenic al Sfântului Sava al Serbiei, și a adormit la 28 octombrie 1266. Biserica Sârbă îl pomenește la 28 octombrie după calendarul vechi, adică 10 noiembrie după cel nou.

Locul nașterii nu este sigur, dar se crede că s-⁠a născut în satul Dabar, lângă Slankamen, în Srem, în Voivodina de azi, după alte izvoare în Dalmația. Data nașterii nu se știe. A primit tunderea monahală, probabil la mănăstirea Sfântul Dimitrie din Sremska Mitrovica, iar când a auzit de lucrarea Sfântului Sava, impresionat, a plecat la mănăstirea Žiča. Curând a devenit ucenic și sincel al lui Sava și a fost numit eclesiarh al mănăstirii, apoi egumen și arhimandrit al Žičei, pentru viața lui duhovnicească. Când Serbia a fost atacată de unguri, care ardeau bisericile și mănăstirile ortodoxe, Sava l-⁠a trimis să caute în sud un loc mai sigur pentru un nou scaun arhiepiscopal. Arsenie a ales Peć, unde a zidit o mănăstire și o biserică, la început închinată Sfinților Apostoli, apoi Înălțării Domnului.

Când Sava a hotărât să se retragă, în 1233, înainte de a doua călătorie la Ierusalim, a voit ca Arsenie să-⁠i urmeze. Arsenie a fost sfințit arhiepiscop și a continuat lucrarea înaintașului. A zidit mănăstirea Peć și a luat parte la mutarea moaștelor Sfântului Sava de la Târnovo la mănăstirea Mileševa. L-⁠a încoronat pe regele Ștefan Uroș I și l-⁠a ajutat pe rege și pe regina Elena să zidească mănăstirile Sopoćani și Gradac. În 1253 scaunul arhiepiscopiei a fost mutat de la Žiča la Peć. În 1263 a avut un atac cerebral și a lăsat scaunul Sfântului Sava al II-⁠lea, nepotul Sfântului Sava. A murit la Crnča, lângă Bijelo Polje, la 28 octombrie 1266, și a fost îngropat în biserica Sfinților Apostoli din Peć. Moaștele lui au fost purtate și păstrate prin diferite mănăstiri, iar din 1920 se află în mănăstirea Ždrebaonik, lângă Danilovgrad din Muntenegru. Viața și slujba lui au fost scrise de arhiepiscopul Danilo al II-⁠lea, care a pus să fie pictat în biserica Maicii Domnului din Peć un ciclu cu viața lui.

Prăznuiți în aceeași zi 28 octombrie