Marta, mama Sfântului Simeon

Cuvioasa Marta (Martha) a fost mama Sfântului Simeon Stâlpnicul cel Tânăr, din Antiohia, și a adormit în 551 (un izvor o așază în veacul al VI-⁠lea). Biserica Ortodoxă o pomenește la 4 iulie, iar Biserica Romano-⁠Catolică la 5 iulie.

Când părinții au logodit-⁠o cu un tânăr, s-⁠a gândit serios să plece de acasă și să se retragă din lume. Dar se spune că Sfântul Ioan Botezătorul i s-⁠a arătat și a sfătuit-⁠o să facă după voia părinților și să se căsătorească cu cel cu care o logodiseră. Soțul ei, Ioan, a murit curând, iar Marta și-⁠a dat toate puterile creșterii fiului ei. Din această căsătorie s-⁠a născut Simeon Stâlpnicul. Pentru fiul ei a fost pildă de mare vrednicie creștină: mergea des la locașurile Domnului, asculta cu luare-⁠aminte și cu evlavie slujbele și se împărtășea des cu Sfintele Taine ale lui Hristos. Se spune că se scula în fiecare noapte la miezul nopții la rugăciune. Îi ajuta mereu pe cei în nevoie, îi cerceta pe săraci și pe orfani, îngrijea bolnavii, îi hrănea și îi îmbrăca pe cei lipsiți, îi îngropa pe morți și, celor care se pregăteau să primească sfântul Botez, le pregătea cu mâinile ei veșminte.

Cu un an înainte de moarte, se spune că a văzut mulți îngeri cu lumânări în mâini și a aflat de la ei vremea morții ei apropiate. Vedenia a îndemnat-⁠o la și mai mare osârdie în rugăciune și în fapte bune. A murit în pace, în 551, și a fost îngropată lângă fiul ei, pe Muntele Minunat, în locul nevoinței Sfântului Simeon. De la moartea ei, se spune, au fost multe arătări ale ei către diferiți oameni, de obicei ca să vindece bolnavi și să dea sfaturi. Cea mai cunoscută a fost către un egumen al mănăstirii întemeiate de fiul ei. Egumenul a pus pe mormântul ei o lumânare de rugă, cu porunca să nu se lase să se stingă lumina. Marta i s-⁠a arătat și i-⁠a spus că atunci când egumenul arde o lumină pe mormântul ei, o roagă să se roage Domnului pentru el.