Andrei Rubliov

Cuviosul Andrei Rubliov a fost un monah și iconar rus, socotit cel mai mare zugrav de icoane și de fresce al Rusiei medievale. Este autorul icoanei Sfintei Treimi, una dintre cele mai cunoscute icoane ortodoxe din lume. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în 1988. Este pomenit la 4 iulie (stil vechi), zi principală a prăznuirii, și la 29 ianuarie, ziua pomenirii adormirii lui.

Viața

Despre viața lui se știu puține lucruri, iar locul nașterii este necunoscut. S-⁠a născut între 1360 și 1370 lângă Moscova. Încă tânăr a ajuns la Mănăstirea Sfintei Treimi, unde l-⁠a impresionat adânc Sfântul Serghie de Radonej. După moartea Sfântului Serghie, în 1392, Sfântul Nikon a devenit stareț, iar Andrei a fost novice sub el. Înainte de 1405, cu binecuvântarea lui Nikon, s-⁠a mutat la Mănăstirea Spaso-⁠Andronikov, unde a primit tunderea în monahism. Acolo a învățat iconografia de la Teofan Grecul și de la monahul Daniil Cernîi, prietenul și împreună-⁠nevoitorul lui. Izvoarele ruse spun că, după unii cercetători, ar fi putut învăța meșteșugul în tinerețe în Bizanț și Bulgaria, dar acest lucru nu este sigur.

Prima lui amintire în cronici este din 1405, când a împodobit cu icoane și fresce Catedrala Bunei Vestiri din Kremlin, împreună cu Teofan Grecul, marele meșter bizantin stabilit în Rusia, și cu Prohor din Gorodeț. Numele lui era trecut ultimul, fiindcă era cel mai tânăr după vârstă și după rang.

Lucrarea

Cronicile spun că în 1408 a zugrăvit, împreună cu Daniil, Catedrala Adormirii din Vladimir, iar între 1425 și 1427 Catedrala Sfintei Treimi a Lavrei Sfântului Serghie. Mănăstirea Sfintei Treimi fusese distrusă de tătari în 1408, iar Nikon l-⁠a rugat pe Andrei și pe Daniil să picteze biserica nouă. Izvoarele rusești îi atribuie și pictura și catapeteasma Catedralei Adormirii din Zvenigorod, un șir de icoane de Deisis la mănăstirea Savvino-⁠Storojevski și icoana Maicii Domnului de la Vladimir, pentru catedrala din Vladimir. După moartea lui Daniil, a venit la Mănăstirea Andronikov din Moscova, unde a zugrăvit ultima sa lucrare, frescele Catedralei Mântuitorului. Se crede că a pictat și o miniatură din Evangheliarul Hitrovo.

Singura lucrare dovedită ca fiind în întregime a lui este icoana Sfintei Treimi, zugrăvită în jurul anului 1410. Ea pornește de la icoana mai veche a Ospitalității lui Avraam, pe tema din Facerea 18, dar Rubliov a scos din imagine pe Avraam și pe Sara și, prin compoziție și simboluri, a îndreptat privirea spre taina Treimii, arătând pe cei trei îngeri la masă. În arta lui se împletesc cea mai înaltă asceză și armonia clasică a stilului bizantin, iar chipurile sunt mereu pașnice și liniștite. Icoana a stat în catapeteasma Catedralei Sfintei Treimi a Lavrei, unde a fost adusă înapoi, la locul ei, la 22 iunie 2024.

Adormirea și cinstirea

Andrei Rubliov a adormit la Mănăstirea Andronikov, între 1427 și 1430, la peste șaptezeci de ani, după sinaxarul Bisericii Ortodoxe din America, și a fost îngropat acolo. Sinaxarul spune că Daniil, mort înaintea lui, i s-⁠a arătat prietenului său și l-⁠a îndemnat să se unească cu el în fericirea veșnică. Unele izvoare dau ca dată a adormirii 29 ianuarie 1430.

Lucrarea lui a înrâurit mulți iconari, între ei pe Dionisie. În 1551, Sinodul Stoglav a dat stilul lui drept model pentru pictura bisericească. Din 1959, Muzeul Andrei Rubliov funcționează în Mănăstirea Andronikov. Biserica Ortodoxă Rusă l-⁠a numărat între sfinți în 1988, iar sinaxarele mai amintesc de el în soborul sfinților Moscovei și al sfinților din Radonej.